Nu stiu ce m`a apucat sa`mi fac blog. Nebunia probabil , lipsa de afectiune , de prieteni , de incredere , si probabil dorinta de a vorbi cu cineva [ cu toate ca acel cineva e o pagina de net sau un browser obosit ) ]. Ganduri , sperante , amintiri , day by day … cine stie poate peste cativa ani imi voi aduce aminte de acest blog … voi citi si voi spune “ce copil eram…” . Recunosc ca sunt un copil , prost uneori , nesimtit cand trebuie , antipatic mai tot timpul [ frumoasa parere am despre mine...stiu ) ].

Ciudat cum poti pierde un prieten intr`o secunda , mai ciudate insa motivele pentru care il pierzi. Am avut si eu odata asa ceva , un prieten adevarat [ timp de vreo 4 luni ] , singura persoana in care aveam incredere si care imi placea sa cred ca , [ virgula ] crede in mine … pacat , ne`am certat inainte sa afle sau sa realizeze cat de mult tin la ea. Ma asteptam sa ne impacam ca de fiecare data , insa nu a fost asa , spre nemultumirea mea. Ne`am mai intalnit de vreo 2-3 ori intamplator … insa nimic special , nici macar un salut ! Pacat … “O”

Din fericire pentru mine a aparut insa ACEA PERSOANA , persoana care ma face sa am incredere din nou in cineva , care ma face sa zambesc din orice , persoana la care tin enorm , minunata prin felul ei de a fi , persoana pe nume Lory. Probabil peste ceva timp va citi acest blog si isi va da seama ca e totul pentru mine in momentele astea. <3

Acum 2 minute am primit complimentul de “tampit” de la un prieten cand a aflat ca fac blog despre gandurile mele , amintiri si alte “chestii” , spunand ca mai interesant ar fi fost un blog despre muzica,jocuri,bancuri etc. bullshit !